Ce mănuși pentru industria auto? Producție, montaj parbrize, caroserie și vopsitorie

O fabrică auto nu este un singur loc de muncă, ci o duzină de medii chimice diferite sub același acoperiș. La prelucrarea mecanică mâinile sunt scăldate în emulsie, la lipirea parbrizelor se lucrează cu izocianați, în vopsitorie cu întăritori, iar la montaj cu uleiuri, unsori și muchii ascuțite de tablă. O mănușă care se descurcă într-o zonă este uneori inutilă în următoarea. Mai jos, concret: unde se află riscurile reale pentru piele, ce spun datele instituțiilor de cercetare despre ele și de ce nitrilul gros cu textură pe ambele fețe este soluția implicită în această industrie.

Răspunsul scurt

Pentru producția și montajul din industria auto se folosesc mănuși de nitril groase, fără pudră, cu textură de prindere, schimbate după contactul cu substanțe chimice. Gripzzly au grosimea de 0,20 mm pe degete și pe palmă, adică de patru ori minimul prevăzut de norma ASTM D6319 pentru mănușile de nitril de examinare, cu textură diamant pe toată suprafața de prindere și textură diamant negativă în interior, care ține mâna în mănușă și limitează alunecarea pielii asudate. Nitrilul este, de altfel, materialul indicat direct de autoritatea britanică pentru securitate și sănătate în muncă la lucrul cu izocianați, adică la lipirea parbrizelor și la vopsit, iar rezistența lui cuprinde în același timp uleiurile, unsorile și emulsiile de prelucrare.

Patru zone de risc într-o fabrică auto

Înainte de a trece la materiale, merită separate zonele, pentru că în fiecare mănușa răspunde de altceva.

Lipirea parbrizelor: un risc care nu se vede în aer

Montajul parbrizului se bazează astăzi pe adezivi poliuretanici monocomponenți care se întăresc cu umezeala, iar componenta lor sunt izocianații, cel mai adesea MDI. În fișele cu date de securitate ale unor astfel de produse apare clasificarea ca substanță sensibilizantă cutanată de categoria 1 și sensibilizantă respiratorie de categoria 1, cu observația că persoanele sensibilizate anterior la izocianați pot reacționa încrucișat la alți compuși din acest grup.

Cea mai puternică dovadă că la izocianați decide pielea, nu aerul, provine dintr-un studiu efectuat de autoritatea britanică pentru securitate și sănătate în muncă. Într-o fabrică care producea panouri pentru pardoseli cu un adeziv pe bază de MDI, lucrătorii foloseau mănuși de piele, iar monitorizarea biologică a arătat niveluri de MDI în urină care depășeau considerabil valoarea de referință națională. După înlocuirea mănușilor cu unele din poliester cu palma acoperită, ponderea lucrătorilor care depășeau această valoare a scăzut de la trei sferturi la un sfert, și aceea doar puțin peste prag. Concentrațiile de MDI din aer au rămas neschimbate, ceea ce înseamnă că principala sursă de expunere a fost contactul cutanat.

Concluzia pentru postul de lipire a parbrizelor este fără echivoc: ventilația nu rezolvă o problemă care intră prin mâini. Autoritatea însăși indică în ghidurile sale privind izocianații că sunt preferate mănușile de unică folosință din materiale adecvate, dând nitrilul ca exemplu, iar la risc mai mare de stropire mănușile cu manșetă prelungită.

Al doilea motiv pentru care la lipirea parbrizelor contează tipul de mănușă este calitatea îmbinării însăși. Suprafața de lipire trebuie să fie curată, iar pudra din mănușile pudrate este o impuritate ca oricare alta. Lipsa pudrei nu este deci aici o chestiune de confort, ci o cerință tehnologică.

Vopsitoria: aceeași chimie, altă expunere

Lacurile bicomponente și grundurile întărite cu izocianați sunt același mecanism de sensibilizare ca la adezivi, distribuit pe un timp mai lung și o suprafață mai mare. La aceasta se adaugă spălarea pistoalelor, diluanții și degresanții, în care, pe lângă hidrocarburile alifatice și alcooli, apar esteri și cetone.

Concluzia practică este că în vopsitorie mănușa îndeplinește două roluri deodată. Protejează pielea de substanța sensibilizantă și, în același timp, protejează produsul de piele, pentru că grăsimea de pe vârfurile degetelor pe o suprafață pregătită înseamnă un defect al acoperirii și o retușare. De aceea în vopsitorii standardul este o mănușă purtată nu doar la pulverizare, ci și la șlefuire, dezpraf și manevrarea pieselor.

Emulsiile de prelucrare: cea mai frecventă cauză a bolilor de piele în producție

Fluidele de prelucrare sunt amestecuri de uleiuri, apă, emulgatori, inhibitori de coroziune și biocide, iar contactul cu ele este asociat cu dermatită de contact iritativă și alergică și cu acnee de ulei. Într-o evaluare a riscurilor efectuată de NIOSH într-o fabrică care producea chiulase și arbori cotiți pentru motoare, simptome cutanate au fost înregistrate la un sfert dintre lucrători, iar expunerea pielii a fost constatată chiar și acolo unde operatorii foloseau mănuși. Printre recomandări se afla direct utilizarea mănușilor pentru a evita contactul pielii cu fluidele de prelucrare.

Autoritatea britanică pentru securitate și sănătate în muncă adaugă că lichidele din mașinile de spălat piese, folosite pentru spălarea pieselor prelucrate, sunt periculoase într-o măsură similară cu lichidele din mașinile-unelte și sunt supuse acelorași reguli de evaluare a riscului.

Nitrilul este aici materialul natural, pentru că rezistența lui cuprinde uleiurile, unsorile, grăsimile și hidrocarburile alifatice. Problema în această zonă nu este deci chimia, ci durabilitatea mecanică și priza: mâna lucrează în emulsie, apucă piese ude și uleioase și se freacă de muchii.

Montajul: unde mănușa pierde mecanic, nu chimic

Pe linia de montaj chimia trece în plan secund și decide rezistența. O muchie de tablă, un clește de strângere, o brățară, un filet, un cablu, o sculă cu impact și câteva sute de repetări ale aceleiași operații pe schimb.

O mănușă subțire de examinare pierde aici în mod previzibil: se rupe pe vârful degetului la prima muchie mai ascuțită, iar apoi lucrătorul termină operația cu mănușa ruptă, pentru că schimbarea la mijlocul ciclului costă timp. Din punct de vedere al securității este cel mai rău scenariu posibil, pentru că protecția există formal, dar în realitate nu.

Un perete mai gros mută acest moment suficient de departe încât o pereche să treacă prin ciclul întreg. Este o diferență care nu se vede în lista de prețuri, dar se vede în numărul de perechi consumate pe schimb și în numărul de tăieturi raportate la post.

Controlul calității și finisarea: mănușa protejează produsul

Grăsimea de pe vârfurile degetelor pe un parbriz, pe vopsea, pe un element pregătit pentru lipire sau pe o suprafață de etanșare este o impuritate care poate sfârși într-un defect al acoperirii, o aderență mai slabă sau o reclamație. De aceea, la control, ambalare și montajul final, mănușa este un element al procesului calitativ, nu un echipament individual de protecție.

De aici rezultă o cerință care uneori este omisă la comandă: mănușa pentru aceste posturi trebuie să fie fără pudră și să nu lase urme. Pudra transferată pe o suprafață vopsită sau lipită este o impuritate exact ca o amprentă.

De ce Gripzzly în industria auto

Gripzzly sunt mănuși create pentru atelier și pentru producție, nu mănuși de examinare transferate în hală. Diferența se vede în patru parametri.

Grosimea. Grosimea de 0,20 mm pe degete și pe palmă este de patru ori minimul prevăzut de norma ASTM D6319 pentru mănușile de nitril de examinare și de aproximativ două până la trei ori mai mare decât a unei mănuși de examinare tipice disponibile pe piață. În practică înseamnă o mănușă care trece prin întreaga operație de montaj fără să se rupă pe o muchie de tablă, un clește sau o brățară.

Textură diamant la exterior. O rețea deasă de romburi pe toată palma și degetele îndepărtează emulsia și uleiul din zona de contact și menține aderența acolo unde o mănușă netedă pur și simplu alunecă. Pe linia de montaj asta se traduce în mai puține piese scăpate și în forță de strângere mai mică necesară pentru a ține o sculă, deci în oboseală mai mică a mâinii la sfârșitul schimbului.

Textură diamant negativă în interior. Este o soluție pe care mănușile obișnuite de unică folosință nu o au, iar în industria auto contează mai mult ca oriunde. Interiorul mănușii este reproducerea modelului exterior, adică o rețea de mici adâncituri. Datorită acestui fapt, pielea nu aderă la un perete neted și alunecos pe toată suprafața, ci se sprijină pe o structură care o ține. Mâna nu se rotește în mănușă la o priză puternică, iar transpirația nu formează o peliculă uniformă, pentru că are unde să se distribuie. Efectul se observă ușor după câteva ore de lucru: mănușa stă acolo unde a fost pusă, iar mâna este mai puțin înăbușită.

Compoziție și certificare. Gripzzly sunt sută la sută nitril, fără pudră, fără latex și fără tiurami, adică fără cei doi alergeni cei mai frecvenți care provin din mănușa însăși. Este un echipament individual de protecție de categoria III conform regulamentului 2016/425, cu clasificare de tip B conform EN ISO 374-1 și un nivel de etanșeitate AQL 1,5. În producția în serie, unde aceleași mâini execută aceeași operație opt ore pe zi timp de ani, compoziția mănușii încetează să mai fie un detaliu.

La aceasta se adaugă un argument pur operațional. O singură mănușă deservește prelucrarea, montajul, lipirea, pregătirea pentru vopsire și controlul calității, așa că departamentul de aprovizionare comandă o poziție în loc de patru, iar lucrătorul nu se mai întreabă ce pereche să ia de pe raft.

Consum și cost pe linia de producție

Într-o fabrică contează nu prețul cutiei, ci costul pe pereche și numărul de perechi consumate pe schimb, iar acesta depinde de două lucruri: de disciplina schimbării după contactul cu substanțe chimice și de rata de defectare.

O mănușă care crapă la îmbrăcare sau se rupe la mijlocul operației generează un cost dublu: consumul unei alte bucăți și staționarea. În cazul extrem generează ceva mai rău, anume tentația de a termina activitatea fără mănușă, și tocmai atunci are loc expunerea pe care întregul sistem trebuia să o prevină.

De aceea în industria auto socoteala arată altfel decât la birou. O mănușă mai groasă cu preț unitar mai mare poate ieși mai ieftină pe operație, pentru că o pereche trece prin întregul ciclu în loc de trei.

Întrebări frecvente

Ce mănuși pentru lipirea parbrizelor auto?

Mănuși de nitril de unică folosință, fără pudră, schimbate după contactul cu adezivul și grundul, iar la risc de stropire cu manșetă prelungită. Nitrilul este materialul indicat în ghidurile privind lucrul cu izocianați, iar lipsa pudrei este o cerință tehnologică, pentru că pudra contaminează suprafața de lipire.

Protejează mănușile de nitril împotriva emulsiei de prelucrare?

Da, uleiurile, unsorile și hidrocarburile alifatice intră în domeniul de rezistență al nitrilului. La fluidele de prelucrare este însă esențial ca mănușa să reziste mecanic și să fie schimbată după murdărire, pentru că emulsia ținută pe piele tot schimbul duce la dermatită iritativă.

De ce are nevoie mănușa de textură în interior?

Textura diamant negativă din interior limitează alunecarea mâinii în mănușă la o priză puternică și nu lasă transpirația să formeze o peliculă uniformă între piele și material. La munca în schimburi asta se traduce într-o priză mai stabilă și într-o senzație mai mică de înăbușeală.

Sunt suficiente mănușile obișnuite de examinare în industria auto?

Pentru activități scurte de control da. Pentru montaj, prelucrare și lipire nu, pentru că mănușa de examinare este proiectată pentru o procedură de câteva minute, are perete subțire și suprafață netedă, deci se rupe pe muchii și alunecă pe ulei.

Poate fi purtată mănușa tot schimbul?

Nu. La substanțele sensibilizante, precum izocianații, decide timpul de contact, iar permeația are loc fără niciun simptom vizibil. Mănușa se schimbă după contactul cu substanțe chimice, nu la sfârșitul lucrului.

Surse

• Health and Safety Executive, Skin absorption of isocyanates: use of MDI adhesive, studiu de caz (monitorizarea biologică a MDI înainte și după schimbarea mănușilor): books.hse.gov.uk

• Health and Safety Executive, Construction hazardous substances: Isocyanates (recomandarea mănușilor de unică folosință din nitril și a mănușilor cu manșetă prelungită): hse.gov.uk

• NIOSH, Evaluation of Metalworking Fluid Exposure, Dermatitis and Respiratory Symptoms at an Automotive Engine Plant, Health Hazard Evaluation Report 2015-0070-3304, CDC: cdc.gov

• Occupational Safety and Health Administration, Metalworking Fluids: Safety and Health Best Practices Manual: osha.gov

• Health and Safety Executive, Metalworking fluids (riscuri pentru sănătate și lichide din mașinile de spălat piese): hse.gov.uk

• Fișa cu date de securitate a unui adeziv poliuretanic pentru parbrize auto, clasificarea acțiunii sensibilizante cutanate și respiratorii și informația privind sensibilizarea încrucișată la izocianați

• ASTM D6319, Standard Specification for Nitrile Examination Gloves for Medical Application (grosime minimă 0,05 mm pe degete și pe palmă)

• Regulamentul (UE) 2016/425 al Parlamentului European și al Consiliului privind echipamentele individuale de protecție

• Standardele citate în text: EN ISO 374-1, EN 374-2, EN ISO 374-5, ISO 21420